Olimpia, darul zeilor pentru fiinţa de pământ
Sorin Marin

În ziua de 4 septembrie 2013, şi-a deschis porţile la sediul Academiei Olimpice Internaţionale din Olimpia – Grecia, cel de-al XX-lea Seminar Internaţional de Studii Olimpice. Tema principală a seminarului din acest an a fost: „Jocurile Olimpice şi Mişcarea Olimpică: trecut, prezent şi viitor. O analiză din perspectivă istorică, filosofică şi socială”.

Personalităţile academice invitate să ia parte la lucrările seminarului au fost: Prof. Dr. Kostas Georgiadis (Decanul Academiei Olimpice Internaţionale, Grecia), Prof. Dr. Gabriela Tymowski (University of New Brunswick Fredericton, Canada), Prof. Dr. Stephan Wassong (Deutsche Sporthochschule Köln, Germania), Prof. Dr. Paul Christesen (Dartmouth College, S.U.A.), Dr. Christian Wacker (Muzeul Olimpic şi Sportiv din Quatar), Prof. Ioanna Karamanou (University of Peloponnes, Grecia), Prof. Dr. Wojciech Liponski (University School of Physical Education, Polonia), As. Prof. Malgorzata Bronikowska (University School of Physical Education, Polonia), Prof. Dr. Katia Rubio (Universidade de São Paulo, Brazilia).

Participanţii la seminar, veniţi din Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud, au avut un program de prelegeri, workshopuri şi prezentări, care a cuprins subiecte aflate în aria temei generale a seminarului. Printre altele, s-a discutat aici despre: principiile olimpice în viziunea lui Pierre de Coubertin şi influenţele americane asupra olimpismului său, aspecte istorice ale eticii sportive, sport şi religie, olimpism şi globalizare, limbajul sportului, manifestări atletice şi olimpism în Grecia antică, sport şi democraţie în Grecia antică şi în societatea contemporană, modelele olimpice în tranziţie, amatorism şi doping, educaţia olimpică. Alături de prelegerile profesorilor, fiecare dintre participanţi şi-a prezentat, pe scurt, propria lucrare de cercetare.
Aflat printre norocoşii aplicanţi selectaţi să participe  - cu tema „Educaţie şi valori olimpice în muzeul sportiv”, am pornit către Grecia pregătit pentru a primi bogăţia şi purificarea spirituală a locaţiei deosebite în care urma să mă aflu pentru aproape o lună. Cine a călătorit în această ţară a simţit, desigur, atmosfera aparte care te învăluie încă de la sosirea pe aeroport. Probabil, este o vrajă străveche a grecilor, ale cărei ingrediente sunt astăzi imensa lor zestre culturală, soarele, marea, calitatea serviciilor turistice şi nu în ultimul rând, mulţimea nenumărată de măslini care, din goana maşinii sau a trenului, par că „aleargă” pe dealurile seci şi abrupte.

Contrastând cu arealul semi-arid al Peninsulei Peloponez unde se află, sediul I.O.A din Olimpia ne-a primit ca o oază de portocali cu ramurile încărcate de fructe încă verzi, măslini, palmieri înalţi şi cu un gazon de un verde proaspăt, perfect întreţinut de braţele harnice ale personalului şi de tonele de apă care se revărsau zilnic prin sprinklere. Sediul I.O.A. se află la aproximativ 1 km. de situl arheologic al sanctuarului antic Olimpia şi, totodată, de micuţa localitate contemporană omonimă. În cadrul său, este amenajat un campus elegant, format din spaţii de cazare, săli de conferinţe, bibliotecă, sala de mese, birouri, anexe şi mai multe terenuri de sport. Deşi este, adeseori, animat de diferitele grupuri de studenţi pe care îi găzduieşte, campusul oferă în cea mai mare parte a timpului un cadru liniştit, favorabil studiului.

În calitate de participant la acest seminar, am avut privilegiul să vizitez de două ori sanctuarul antic de la Olimpia. Astăzi, acest obiectiv cultural a fost transformat într-un adevărat loc de pelerinaj cu multiple semnificaţii, recuperând parcă, o parte din sacralitatea sa de odinioară. În lumina razelor soarelui, praful stârnit de paşii sutelor de vizitatori, grupaţi de ghizi în cohorte numerotate, crează un soi de crepuscul, din care te aştepţi ca dintr-o clipă într-alta, să ţâşnească alergătorii antici, în vreme ce privitorul încearcă să pătrundă cu privirea pentru a vedea dacă mai există vreo fiinţă ce îşi ridică braţele către Zeus. Pentru mine, românul venit la Olimpia din ţara dacilor, a Tomisului şi Histriei – contemporane vechilor greci care au ridicat sanctuarul, ritmul vizitării acestui loc special a fost, de fiecare dată, mult mai alert decât mi-aş fi dorit.

La Olimpia, paşii m-au purtat printre vestigiile diferitelor construcţii antice, precum templul şi altarul Herei, ruinele masive păstrate din templul lui Zeus, pe stadion – din al cărui tunel de acces a rămas, în partea superioară, doar o simplă boltă de piatră, şi apoi, în interiorul colonadei palestrei. Însoţit de engleza domoală a profesorilor invitaţi la seminar, care ne-au fost călăuze în interiorul sanctuarului şi uitând complet de arşiţa amiezii, am parcurs o călătorie pe firul timpului printre milenii de civilizaţie şi olimpism antic grecesc. Iar cei care ne-am încumetat, am alergat pe stadionul anticei Olimpii, într-o cursă în care nu au existat învinşi şi dezonoare ci doar învingători.

Participarea la lucrările acestui seminar internaţional de studii olimpice din Grecia reprezintă un reper în activitatea de perfecţionare profesională. Este o experienţă multiculturală frumoasă în care se leagă prietenii şi încep colaborări. Pentru mine, prezenţa fizică la Olimpia, într-o locaţie specială, încărcată timp de milenii cu energie pozitivă, a însemnat şi un prilej de bucurie, meditaţie şi introspecţie, un popas scurt dar plin de semnificaţii în cursa vieţii.